Apicultura – Programul National Apicol 2011-2013

INTRODUCERE
Prezentul Program National Apicol prezinta conditiile de acordare a ajutoarelor comunitare pentru domeniul apicol precum si modalitatile de plata si de control a actiunilor prezentate in acest scop.

BAZA DE REGLEMENTARE
REGULAMENTUL (CE) nr. 917/2004 al Comisiei care contine modalitatile de aplicare a reglementarii (CE) nr. 797/2004, cu modificarile ulterioare, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 30 aprilie 2004;
REGULAMENTUL Consiliului Uniunii Europene nr. 1234/2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 299 din 16 noiembrie 2007.

Programul National Apicol 2011 – 2013

SCOPUL PROGRAMULUI:
România, conform Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1234/2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 299 din 16 noiembrie 2007, trebuie sa stabileasca pentru o perioada de trei ani un program national care sa vizeze imbunatatirea conditiilor de producere si comercializare a produselor apicole in Uniunea Europeana.

Scopul de baza al programului este sprijinirea activitatilor de profilactica si combatere a varoozei, a analizelor fizico-chimice ale mierii, achizitionarea materialului biologic pentru refacerea septelului apicol care favorizeaza obtinerea produselor apicole de cea mai inalta calitate in stupine, tiparirea si multiplicarea ghidului de bune practici in apicultura precum si achizitionarea stupilor si inventarierea administrativ-geografica si melifera a tuturor masivelor melifere de pe teritoriul României, analiza aspectelor geografice judetene si de infrastructura rutiera.

Masurile prevazute si aprobate in Programul National Apicol sunt finantate 50% prin participare comunitara si 50% finanatare prin buget national.

Programul apicol a fost elaborat in colaborare cu reprezentantii organizatiilor profesionale apicole constituite conform legislatiei in vigoare si cuprinde actiunile de:

a) asistenta tehnica pentru apicultori si grupuri de apicultori;
b) lupta contra varoozei;
c) rationalizarea transhumantei;
d) masuri de asistenta pentru laboratoarele de analiza a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii;
e) masuri de asistenta pentru repopularea septelului apicol comunitar;

Masura privind colaborarea cu organismele specializate in realizarea de programe de cercetare aplicata in domeniul apiculturii si al produselor apicole este exclusa de la programul national apicol.
Activitatile realizate in cadrul programului cuprind intregul sector apicol. Beneficiarii programului national pentru sprijinirea apiculturii sunt apicultorii, persoane fizice, persoane fizice autorizate sau juridice organizati in asociatii de crescatori de albine, federatii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producatori recunoscute, conform legislatiei in vigoare.

Programul national apicol este elaborat pentru perioada 2011 – 2013.

Beneficiarii trebuie sa prezinte proiecte legate de realizarea activitatilor cuprinse in program.

1. ASISTENTA TEHNICA PENTRU APICULTORI SI GRUPURI DE APICULTORI;

Tiparirea si multiplicarea Ghidului de bune practici pentru apicultura

Ghidul de bune practici se va realiza prin redactarea documentului de catre un grup de lucru alcatuit in acest scop de catre reprezentantii principalelor forme asociative existente in apicultura, insusit si avizat de specialisti ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si cei ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Buna diseminare a informatiei este un aspect de importanta egala cu cea a elaborarii ghidului de bune practici in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor acestui proiect si se va realiza atât prin tiparirea si multiplicarea ghidului cât si prin alte materiale informative, respectiv, flyere, afise, brosuri.

Cheltuieli eligibile:

costul/pretul fara TVA pentru tiparirea si multiplicarea ghidului de bune practici pentru apicultura;
costul/pretul fara TVA pentru tiparirea si multiplicarea materialelor informative, respectiv, flyere, afise, brosuri.

CONTROLUL VAROOZEI

Combaterea varoozei este o actiune extrem de importanta din cauza amenintarii setptelului de albine, ce atrage dupa sine micsorarea productiei de miere si se dovedeste necesara, pentru ca aceasta boala nu poate fi eradicata complet si trebuie tratata numai cu produse autorizate. De asemenea exista boli de natura bacteriana si virotica ce sunt propagate de acest parazit, in acest scop fiind necesara protejarea imunitatii albinelor prin hraniri cu suplimente nutritive de calitate, specifice albinelor.

In prezent, pe teritoriul României, nu exista o regiune care sa nu fi fost atinsa de aceasta boala, de aceea este necesara coordonarea actiunilor preventive pe teritoriul intregii tari.

2.1. Achizitionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura conventionala

Pentru a avea rezultate eficiente, in acest domeniu, toate familiile de albine, trebuie sa fie tratate in perioada optima cu substante autorizate precum si hranirea acestora cu suplimente nutritive de calitate. Supravegherea acestei activitati este asigurata de catre reprezentantii Autoritatii nationale sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.

Sustinerea financiara a costurilor tratamentelor cu medicamente si suplimente nutritive de calitate omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar va fi un sprijin important pentru apicultorii din România.

Pentru a avea familii de albine sanatoase si rezistente, apicultorii, pe timpul iernii folosesc pentru hrana familiilor de albine suplimentele nutritive omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz veterinar
Se are in vedere finantarea medicamentelor contra varoozei, a suplimentelor nutritive autorizate, dar si a fundurilor de control/antivarooa.

In lupta contra varoozei folosirea numai a medicamentelor nu este de ajuns pentru pastrarea unei infestatii reduse. Este bine cunoscut ca parazitul Varooa Jacobsoni afecteaza organismul albinei si prin transmitere unei pleiade de virusi (ex. virusul paraliziei acute). Prin urmare un sistem imunitar scazut nu poate lupta impotriva virozelor ce apar la albine datorita parazitului varooa, fenomen ce se manifesta in special in perioada de iernare (albina de iernare). Adaosul de suplimente nutritive vitamino-minerale iar in ultima parte a iernarii suplimente proteino vitamino-minerale, mentin un sistem imunitar al albinelor, puternic, capabil sa faca fata invaziei de varooa din primavara. Folosirea unei strategii de lupta impotriva varooa in care sunt incluse medicamente ce afecteaza direct parazitul si suplimente nutritive ce intaresc sistemul imunitar al albinei, poate asigura un nivel redus de infestatie cu acest parazit.

In acest scop, in lupta contra varoozei, se are in vedere finantarea suplimentelor nutritive in perioada de iernare.

Fundul de control, cunoscut si sub denumirea de fund antivarooa este o componenta a stupului a carei utilitate in controlul varoozei este unanim recunoscuta in toate tarile unde se practica o apicultura moderna.

Fundul de control este caracterizat prin existenta unei plase ce acopera in intregime suprafata libera aflata sub rame si a unui sertar aflat sub plasa care colecteaza detritusul rezultat in urma activitatii albinelor din stup. Plasa metalica trebuie sa aiba ochiuri indeajuns de mari pentru a permite trecerea parazitilor ajunsi pe fundul stupului dar indeajuns de mici pentru a impiedica trecerea albinelor. Sertarul, de regula realizat din tabla, trebuie sa fie dispus la o distanta indeajuns de mare de plasa incât albinele sa nu poata ajunge la detritusul colectat acolo pentru a-l indeparta.

Principala utilitate a fundului de control consta in faptul ca prin asezarea unei foi de control (lipicioasa) in sertarul de tabla apicultorul, la examinarea detritusului colectat poate afla care este stadiul de infestare cu varooa a respectivei colonii de albine atât inainte cât si dupa efectuarea tratamentelor anti varooa. In acest mod se poate recurge la alegerea cea mai rationala a masurilor de combatere adoptate. O alta utilitate evidentiata de literatura de specialitate este legata de faptul ca cercetarile demonstreaza ca aproximativ 15% dintre parazitii varooa cad de pe albine. In absenta fundului antivarooa acestia ar reveni pe albinele care se deplaseaza pe fundul stupului in timp ce in cazul de fata ei cad pe tavita de sub plasa sau, in absenta acesteia, sub stup nemaiputând reveni pe albine. In acest fel se obtine o reducere a infestatiei cu varooa chiar in lipsa oricarui tratament.

Mentionam ca in Programul National Apicol pentru perioada 2008-2010 accesarea partiala a fondurilor destinate masurii lupta contra varooa s-a datorat si faptului ca apicultorii au folosit in tehnologia apicola suplimentele nutritive ce nu au fost cuprinse la finantare in acest program.

2.2. Metode ecologice de combatere a varoozei

Achizitionarea de medicamente, produse biologice si suplimente nutritive pentru apicultura ecologica

Apicultorii autorizati ca producatori ecologici sau care sunt in perioada de conversie, pentru combaterea varoozei, folosesc numai metode ecologice in combaterea varoozei.

Pentru aceasta se preconizeaza lucrari in domeniul cercetarii eficientei si perioadei de folosire a diferitelor metode ecologice in combaterea varoozei. Aceste lucrari au ca scop optimizarea diferitelor tratamente si introducerea lor in stupinele din România.

In cazul apiculturii ecologice utilizarea fundului de control are o mare insemnatate cunoscuta fiind dificultatea controlului infestarii cu varooa in conditiile restrictionarii severe a interventiilor cu tratamente. O buna cunoastere a nivelului de infestare este o conditie esentiala in stabilirea masurilor de combatere in acest caz. Faptul ca o parte din paraziti dispar din colonia de albine fara o alta interventie in afara dotarii cu fundul anti varroa este deasemeni de mare utilitate.
Folosirea in tratamentele antivarooa a diverselor retete având la baza acizi organici, specifice apiculturii bio, care pot fi agresivi fata de partile metalice ale stupului impun o anumita calitate a plasei fundului de control (de regula se utilizeaza otel inoxidabil).

3. SUSTINEREA REFACERII SEPTELULUI APICOL PE TERITORIUL NATIONAL

Scopul programului consta in sprijinirea apicultorilor pentru inlocuirea materialului apicol biologic cu material de calitate garantata, precum si achizitionarea de familii de albine.
Achizitionarea materialului biologic si a familiilor de albine se face numai de la fermele autorizate in acest sens, conform legislatiei in vigoare.
Activitatile intreprinse in cadrul acestui mijloc de sustinere – refacerea septelului de albine in România trebuie, sa asigure polenizarea plantelor pe un teritoriu cât mai mare al tarii, si sa contribuie la cresterea productiei produselor apicole, mai ales a productiei de miere.
Accesarea acestei masuri va permite:

dezvoltarea stupinelor deja existente;
infiintarea de stupine de reproductie noi;
cresterea productivitatii familiilor de albine;
imbunatatirea sanatatii stupinelor;
cresterea recoltei plantelor entomofile;
imbunatatirea biodiversitatii prin polenizarea plantelor;
imbunatatirea calitatii produselor apicole prin reducerea folosirii mijloacelor chimice si farmacologice, datorita refacerii septelului apicol cu albine mai rezistente la boli.

4. RATIONALIZAREA TRANSHUMANTEI

4.1. Realizarea si implementarea Programului National de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvica si al culturilor entomofile sub aspectul eficientizarii stuparitului pastoral din România

Scopul principal al proiectului este realizarea unor harti digitale implicit prin achizitionarea echipamentului informatic (hardware, software) elaborarea si realizarea unui sistem informatic integrat si complex pentru optimizarea stuparitului pastoral la inceput pentru judetele Timis, Prahova, Mehedinti si Tulcea, precum si determinarea potentialului melifer si calcularea incarcaturii maxime admise de familii de albine/masiv melifer de origine silvica, mai exact pentru salcâm (Robinia pseudaccacia L.) si tei (Tilia ssp.).
Se va avea in vedere ca sistemul informatic sa fie astfel conceput incât sa permita ulterior extinderea prin includerea si a altor aplicatii, cum ar fi infiintarea si punerea in functiune a unei Burse Electronice, unde pe de o parte sa se intâlneasca cererea de servicii de polenizare a fermierilor cu cererea de pastoral a apicultorilor la culturile melifere entomofile, iar pe de alta parte sa puna la dispozitie instrumentele pentru incheierea on-line a contractelor de polenizare. Planificarea stuparitului la masivele melifere cultivate si incheierea contractelor de polenizare se va putea realiza astfel intr-un mod eficient, transparent si usor, singura conditie fiind accesul la o sursa de Internet.

4.2. Achizitionarea de stupi in vederea reformarii stupilor uzati

In vederea obtinerii de productii mai mari, si deci de eficientizare a activitatii apicole, apicultorii sunt obligati sa deplaseze familiile de albine catre bazine melifere specifice – activitate denumita ,,pastoral,, sau transhumanta).
Pentru a putea deplasa familii de albine, apicultorii au nevoie in primul rând de stupi de calitate, acest element fiind supus unei uzuri excesive datorita actiunilor de incarcare – descarcare repetate, amplasarii pe teren inadecvat (câteodata umed), manipularilor repetate ocazionate de extractia mierii, sau pregatirilor de deplasare.
Consideram necesar sustinerea financiara a reformarii mai dese a stupilor, actiune ce va avea ca rezultat scaderea costurilor cu reformarea inventarului.

5. ASISTENTA PENTRU LABORATOARELE DE ANALIZA A CARACTERISTICILOR FIZICO-CHIMICE ALE MIERII

In conditiile in care apicultorii profesionisti dar si semiprofesionisti aleg sa isi valorifice singuri productia apicola, pe piata libera, conform normelor sanitar veterinare, trebuie realizat controlului calitatii acesteia prin efectuarea buletinului de analiza a mierii. Costul acestor analize se regaseste in pretul mierii.
Garantarea calitatii mierii puse pe piata de catre apicultori are o mare importanta atât sub aspectul sanatatii publice cât si in ceea ce priveste buna imagine a mierii ca aliment si a apiculturii ca activitate.
Pentru a veni in sprijinul apicultorilor in obtinerea unui pret mai bun care sa le asigure venituri multumitoare din aceasta activitate este necesar sustinerea financiara prin Programul National Apicol a costurilor acestor analize.

Sustinerea financiara a setului de baza de analize care sa ateste calitatea mierii este compus din:
– Determinarea HMF din miere
– Determinarea glucozei si fructozei din miere
– Determinarea continutului de apa
– Examen organoleptic
– Determinarea indicelui colorimetric

7. ACTIVITATI DE CONTROL SI EVALUAREA PROGRAMULUI
Activitatile prevazute in Programul National Apicol sunt urmarite si gestionate de AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA.

Verificarea cererilor de plata;

A) Verificarea administrativa

1. Cerere – Verificarea formei si continutului cererii si a documentelor justificative atasate;
2. Devizul de cheltuieli care va totaliza facturile justificative aferente cheltuirilor.
3. Facturi
4. Documentele fiscale de efectuare a platilor

B) Control pe teren – se desfasoara la sediul formei asociative unde se verifica existenta documentelor anexe la cererea de plata si existenta evidentei economico-financiare a acestora confirmat printr-un raport de control.
In functie de rezultatul controlului, sumele solicitate pot fi aprobate in totalitate sau numai partial.

Dupa finalizarea procesului de verificare a cererilor depuse de formele asociative legal constituite, se stabileste nivelul ajutorului financiar, in limita sumei aprobate prin Decizia Comisiei Europene pentru fiecare actiune in parte.

Asigurarea fondurilor aferente
Fondurile necesare pentru implementarea programului sunt asigurate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Referitor la folosinta fondurilor, ministerul va elabora ordine.

Programul a fost pregatit in baza legislatiei nationale in vigoare:

LEGEA nr. 89 din 28 aprilie 1998 a apiculturii, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998;
HOTARAREA GUVERNULUI nr. 921 din 20 noiembrie 1995 privind unele masuri pentru stimularea practicarii apiculturii si asigurarea protectiei familiilor de albine, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 281 din 04 decembrie 1995;
ORDIN comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului, ministrului sanatatii si al presedintelui autoritatii nationale pentru protectia consumatorilor nr. 522/798/317 din 2003 pentru aprobarea Normelor privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile si compozitia mierii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2003;
ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008;
LEGE nr. 566 din 9 decembrie 2004 a cooperatiei agricole cu completarile si modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.236 din 22 decembrie 2004;
ORDONANTA GUVERNULUI nr. 37 din 14 iulie 2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole si silvice, cu completarile si modificarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 652 din 22 iulie 2005;
LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003;
ORDONANTA GUVERNULUI nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activitatii veterinare; cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.94 din 31 ianuarie 2004;
ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 66 din 29 iulie 1998 privind constituirea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral de pe langa Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, nepublicat in Monitorul Oficial;
ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 67 din 29 iulie 1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare a stuparitului pastoral in Romania, nepublicat in Monitorul Oficial;
ORDINUL ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 68 din 29 iulie 1998 – Norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, nepublicat in Monitorul Oficial;
ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000;
ORDINUL ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 413/2008 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare, publicat in Monitorul Oficial al României nr. 472/2008;
ORDINUL nr. 45 din 6 aprilie 2005 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor si examenelor de laborator, precum si a unor activitati sanitare veterinare cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 333 din 20 aprilie 2005;
ORDINUL presedintelui autoritatii nationale sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor nr. 111 din 16 decembrie 2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedura de inregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor de obtinere si de vânzare directa si/sau cu amanuntul a produselor alimentare de origine animala sau nonanimala, precum si a activitatilor de productie, procesare, depozitare, transport si comercializare a produselor alimentare de origine nonanimala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 895 din 30 decembrie 2008;
ORDONANTA GUVERNULUI nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 39 din 31 ianuarie 2000;
ORDINUL presedintelui autoritatii nationale sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind masurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele de origine animala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 272 din 24 aprilie 2007.

sursa: madr.ro

ALTE SUBIECTE

FRUMUSETE: piele | masti | ten | acnee | creme | celulita | uleiuri esentiale | riduri | ochi | machiaj | unghii | par | moda

DIETE: alimentatie | grasimi | slabire rapida | greutate | pofta de mancare | calorii | sport

SANATATE: colesterol | hipertensiune | inima | cistita | hemoroizi | balonare | gripa | diabet | alcool | fumat | alergii

RETETE: supe | fripturi | salate | checuri | inghetate | prajituri | siropuri | dulceturi | compoturi | cocktailuri | muraturi

Fii la curent cu noutatile! Aboneaza-te la newsletter

Urmareste CURADEMIERE.RO pe FACEBOOK si TWITTER

Opinia ta este importanta pentru noi si pentru cititorii curademiere.ro. Vom aproba comentariile la subiect, cu un limbaj civilizat. Editorii nostri au dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor conditii

Opinia ta

Participa la discutii

  • Ela: Mierea isi pierde doar o parte din proprietati la peste 40 d…
  • lacry: dar mierea nu-si pierde toate proprietatile la peste 40 de g…
  • Lucia: Cremă Grahams Calendulis Plus cu miere Manuka şi rezolvati…
  • Mirela: Eu tot produsele de la Thursday Plantation le-am folosit, ce…
  • matilda: as fi fericita sa stiu si sa fiu mereu la curent....multumes…
x
Aboneaza-te la Newsletter

Introdu adresa ta de email: